Hristos s-a înălţat!

Dragi prieteni, nu am scris de multă vreme aici, pentru că anumite evenimente m-au condus spre mai multă meditaţie la cele nevăzute, la ceea ce este dincolo de hotarul lumii acesteia, la nemărginire, nemurire şi eternitate.

Între timp (în ordinea mundană vorbind ), Hristos a înviat! Moartea a fost călcată cu moarte şi celor din morminte li s-a dăruit viaţă.

Suntem sub semnul sărbătorii Înălţării Domnului nostru Iisus Hristos.

Firea noastră cea căzută a fost înălţată cu milostivire de către Acesta şi pusă “să şadă împreună cu Tatăl”, după cum spune una dintre cântările asupra cărora m-am oprit mai jos. “Pentru aceasta cetele cereşti ale celor fără de trupuri, de minune spăimântându-se, se mirau, cu frică.  Şi, de cutremur fiind cuprinse, preamăreau iubirea Ta de oameni.”

Înălţându-se, Domnul nostru Iisus Hristos nu-i lasă pe ucenici şi pe Maica Sa întristaţi, ci plini de bucurie sfîntă. Aceasta este bucuria înfierii, a fiilor care se împărtăşesc de iubirea Tatălui.

Puteţi asculta:

Irmosul Înălţării – aici (glas 5 din ke)

Troparul Înălţării – aici (Adrian Stolnicu, glas 4).

 ”De sânurile părinteşti nedespărţindu-Te…” – aici (Adrian Stolnicu, glas 6).

 

Glasul 4

Glasul 4 este poate cel mai folosit la slujbele sfinţilor, în cele 12 mineie ale anului. Psalmodierea scărilor diferite ale acestui glas porneşte de la pa, de la vu sau de la di.

Vă propun spre ascultare şi desfătare în atmosfera glasului 4 următoarele:

“Doamne strigat-am”, cântat de Mihail Bucă şi corul Tronos (glasul al 4-lea stihiraric), aici.

Un Heruvic, cântat de George Papanikolaos, aici (glasul al 4-lea papadic).

Un Heruvic, cântat de Dimitris Houpas, aici (glasul al 4-lea papadic).

Din Slujba Sfântului Siluan Athonitul, canoanele Utreniei (parţial), interpretate de grupul “Lumină Lină”, condus de Laurenţiu Truţă, aici. (glas Leghetos, compoziţii foarte apropiate de cele folosite de greci, bravo lor!)

Troparul Naşterii Domnului, aici (cântat în glasul Leghetos Cromatic moale – e doar o denumire pretenţioasă, nu vă speriaţi, pentru cei care se apucă de muzica psaltică e relativ uşor – e scara folosită la troparele glasului 4).

Acelaşi tropar, în limba greacă, aici.

2 sedelne, în glasul 4 hard cromatic, nenano, aici.

 

Glasul 5

Gramaticile de muzică bizantină vorbesc de vreo 6 forme, dacă nu mă înşel, ale glasului 5, cu cadenţe pe Pa, pe Di, pe Ke sau pe Zo, aparţinând fie diatonicului moale, fie diatonicului dur. Acestea sunt discuţii care-i privesc pe cei care studiază îndeaproape muzica bisericească bizantină.

Mă mărginesc aici să prezint frumuseţea fiecărui glas prin exemple alese de mine.

Cercetaţi următoarele link-uri, referitoare la glasul 5:

- Hristos a înviat, în interpretarea părinţilor de la mânăstirea Vatoped, aici;

- Binecuvântările Învierii, interpretate de corul Tronos, aici. Aceleaşi cântări, în greceşte, aici. (ambele interpretări merită o steluţă de apreciere )

- Un Heruvic, interpretat de Părintele Diacon Marius Militaru,  aici;

- Polieleul “Robii Domnului”, după Macarie Ieromonahul, interpretat de grupul de psalţi “Sf. M. Mucenic Dimitrie” din Craiova, aici;

- “Veşnica pomenire” (cred), în interpretarea lui George Papanikolaos, aici;

- Răspunsurile mari şi “Cuvine-se cu adevărat” interpretate de Demosthenes Paikopoulos, aici;

- Un Axion interpretat de Adrian Stolnicu, aici;

- Raspunsurile mari ale lui Hagiathanasios, în diatonicul dur, aici;

- O doxologie, în interpretarea grupului “Lumină Lină”, condus de Laurenţiu Truţă, aici;

 

Glasul 3

Continui prezentarea glasurilor bisericeşti cu specific bizantin, fără să intru în analize foarte amănunţite. Mărturisesc că scopul acestor prezentări este unul simplu, acela de a iniţia în cititor o trezire spre cunoaşterea, cât de cât, a frumuseţii tezaurului muzical bizantin. Muzica aceasta pur şi simplu nu are nimic comun cu ce ascultăm în mod obişnuit la radio sau la televizor.

Pentru că sâmbăta trecută nu am scris despre glasul 3, care a însemnat săptămâna care tocmai se încheie, scriu acum câteva rânduri.

Este un glas care, după părerea mea, este caracterizat de melodicitate şi ritmicitate, poate mai mult decât celelalte. Ascultarea cântărilor compuse în scara acestui eh înviorează sufletul, îndeamnă la bucurie duhovnicească. Ne putem închipui  alături de împăratul şi proorocul David, într-unul din dansurile sale sfinte, închinate lui Dumnezeu.

Sper ca recomandările de săptămâna aceasta să nu vă dezamăgească şi să vă aducă folos duhovnicesc:

• Catavasii la Întâmpinarea Domnului, varianta în limba greacă aici (Theodoros Vassilikos şi alţii), varianta în limba română aici (corul Byzantion);
• troparul Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie, aici;
• un Heruvic, interpretat de George Papanikolaos, aici;
• Imnul utreniei “Toată suflarea”, interpretat de corul Byzantion, aici. Aceeaşi cântare, compusă de Iacov Protopsaltul, dacă nu mă înşel, în interpretarea lui Theodoros Vassilikos, aici;
• Răspunsurile mari, interpretate de George Papanikolaos, aici;
• “Cuvine-se cu adevărat”, interpretat de corul psalţilor Patriarhiei, aici.

 

Glasul 2

foto: Teofil Borş

Din seara aceasta până sâmbăta viitoare intrăm la slujbele bisericeşti sub semnul glasului 2. Este un eh plăcut, soft cromatic, pe care sufletul îl primeşte uşor. Intervalele sale pun, de multe ori, psalţii români în dificultate, pentru că aceştia tind să le execute înspre modul cromatic dur (hard cromatic), specific plagalului glasului 2, adică glasul 6 (este vorba mai ales de intervalul ke-zo).

Vă puteţi familiariza cu ambianţa glasului 2 ascultând şi recomandările mele (sper să fi ales bine )

• Stihiri de laudă la Sfântul Gheorghe - aici.
• Un Axion – aici.
• “Doamne strigat-am”, grecesc, aici.
• “Lumină lină“, greceşte, protopsalt Dimitrios Houpas – aici. (pun şi o steluţă: * )
• Un Heruvic, de Petru Berechet, grecesc, aici. (recomand ascultarea acestuia atunci când sufletul e mai liniştit, pentru că este foarte lung, iar primirea acestui tip de cântări se face cu multă răbdare).
• Un Heruvic cântat de Theodoros Vasilikos – aici.
• Sfinte Dumnezeule, cântat de corul Stavropoleos, aici.

Spor duhovnicesc!

 

Protopsaltul şi preotul

Pentru că am avut onoarea să petrec o vreme în preajma lui Vasilios Nonis, cu ocazia masterclass-ului de muzică bizantină de la Mânăstirea Nicula din 2009, vă recomand cu căldură un articol despre acesta aici.

Referitor la preotul care i s-a aflat mereu aproape, Marcu Manolis,  unul dintre “bătrânii” contemporani greci, trecut la Domnul, ca şi Nonis, puteţi citi aici un articol la fel de interesant.

 

Glasul 1

Deocamdată, pentru glasul 1, câteva recomandări.

Un Heruvic, cântat de către Theodoros Vasilikos şi corul său, aici.

Irmosul Adormirii maicii Domnului aici.

Răspunsurile mari + Axion, glas 1 (h)etptafonic, aici.

Doamne strigat-am, interpretat de acelaşi T.Vasilikos, aici.

 

Iniţiere modernă în psaltichie

 Imagine preluată de aici. 

Pentru iubitorii de muzica psaltică, începători: recomand practica exerciţiilor după manualul lui Ioannoy D. Margaziotis – “Melodikai askeseis”, Athenai 1968, pe care îl puteţi descărca de aici.

Tot de la aceeaşi adresă vă puteţi descărca “Gramatica muzicii psaltice” de Severeanu. Exerciţii audio după această gramatică găsiţi aici.

Repetaţi şi, mai ales, găsiţi pe cineva care să vă asculte şi care să vă dea sfaturi, adică un psalt cu oarece practică, măcar pentru început.

Învăţarea muzicii psaltice nu e o corvoadă, ci o muncă în numele Domnului, a sufletului şi a trupului. Unde există pasiune şi răbdare se poate progresa. Nu uitaţi să cereţi binecuvântarea Domnului! Succes!

 

Glasul 8

Continui prezentarea ehurilor bizantine cu glasul 8, plagal al glasului 4 (o să vedeţi notat prin fişierele de pe Internet şi “pl. 4 tone”, sau ceva de genul), pentru că săptămâna trecută am scris câte ceva despre glasul 7.

Scara glasului 8  este cea mai apropiată de occidentala gamă Do Major. Cântând în suire sau în coborâre numele sunetelor bizantine în această scară (NI, PA, VU, GA, DI, KE, ZO) avem impresia ca intonăm DO, RE, MI…, dar cu alte numiri. În zilele noastre, scara glasului 8 este folosită în exerciţiile premergătoare practicării glasurilor bisericeşti, în vederea învăţării semnelor şi a lucrărilor lor, specifice muzicii bizantine. Motivul îl constituie uşurinţa de a exersa în această scară, cauzat, probabil şi de similaritatea cu muzica simplă învăţată la şcoală, în clasele mici.

În practică, partiturile scrise în  glasul 8 cunosc atracţii melodice şi treceri în alte scări muzicale, care elimină monotonia (este, de fapt, o generalitate a tuturor glasurilor) şi aduc un plus de culoare. Aşa că nu toate partiturile scrise în glasul 8 sunt neapărat simple.

Vă recomand să ascultaţi câteva cântări reprezentative (alegerea de mai jos îmi aparţine), cum sunt:

- Condacul “Apărătoare Doamnă” , după Petru Berechet, aici;

- Anixandarele – aici;

- Un Axion (“Cuvine-se cu adevărat…”) – aici;

- Psalmul 102, care se cântă la Sfânta Liturghie, la mânăstiri mai ales – aici.

Binecuvântare, biruinţă, bucurie sunt “coordonatele” acestui eh.

 

Glasul 7

Cine priveste un calendar ortodox, cautând referinţe despre Duminica de mâine, 22.01.2012, va observa că, pe lângă Evanghelia şi Apostolul care se citesc la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, scrie şi “glasul 7″.

Pe scurt spus, în Biserica Ortodoxă se folosesc la strană cântări compuse în 8 “glasuri” sau “ehuri”, fiecare cu scările lor melodice. Cum le numea cineva, mai pe înţeles, “ambianţe”, căci fiecare glas exprimă ceva aparte. Cu slujbele fiecărei Duminici, care încep încă de sâmbătă seara, se schimbă şi glasul pentru săptămâna respectivă. Spre exemplu, începând cu această sâmbătă seara vom avea, timp de o săptămână, ca  glas de referinţă, glasul 7 (teoretic ar trebui ca la Sfânta Liturghie să se cânte compoziţii în glasul 7, iar la celelalte slujbe, unde se foloseşte Octoihul Mare, să se cânte tot în glasul 7, dacă nu este indicat un altul).

Nu intru în teoria glasurilor, vreau doar să fac săptămânal câte o recomandare pentru cei care iubesc muzica bizantină, dar nu sunt foarte familiarizaţi cu ea.

În seara aceasta m-am oprit asupra cântării compusă în glas varis de la ZO  (o formă a glasului 7) de către Sfântul Ioan Cucuzel – “De demult proorocii…”, închinată Maicii Domnului.

Cuvintele acestei cântări, în limba română, sunt următoarele: “De demult proorocii te-au numit năstrapă, toiag, lespede, chivot (în alte variante sicriu), sfeşnic, masă, munte netăiat, cădelniţă de aur, uşă pecetluită şi scaun Împăratului. Aliluia”

În variantele de  mai jos, oferite spre exemplificare, există intercalat şi un terirem. Ascutaţi o execuţie impresionantă a marelui Theodoros Vasilikos aici. Pentru varianta în limba română – aici.

Vă recomand să-l ascultaţi  noaptea, atunci când sunteţi mai liniştiţi, pe protopsaltul grec.

Glasul 7 varis aduce la slujbele Bisericii o excepţională solemnitate. Este glasul care deschide inima pentru primirea Împăratului Celui Mare, a lui Iisus Hristos, dacă ne raportăm şi la cuvintele cântării de mai sus, compusă în scara acestui glas, foarte inspirat, de către Sfântul Ioan Cucuzel, unul dintre patronii cântăreţilor de strană. “De demult proorocii…”, dacă nu mă înşel, se cântă la greci în momentul solemn când Arhiereul se pregăteşte pentru Sfânta Liturghie. Poate că este momentul cel mai potrivit, ascultând acest melos, să conştientizăm că suntem şi noi fii ai lui Dumnezeu şi să ne pregătim inimile să-L primească.

Să aveţi folos duhovnicesc!